Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune care afectează din ce în ce mai multe persoane, iar cauzele acesteia pot fi diferite, din această cauză fiind important consultul medical. Afecțiunea a devenit tot mai comună, iar aceasta cauzează un disconfort crescut, afectând calitatea vieții.
Boala de reflux gastroesofagian determină scurgerea acidului din stomac în esofag, o consecință a slăbirii inelului muscular situat în partea inferioară a esofagului. Cele mai frecvente simptome ale acestei probleme medicale includ arsuri gastrice, dureri abdominale și chiar și greață. Ca semn distinctiv, majoritatea pacienților afirmă că au în mod constant și un gust neplăcut atunci când suferă de această afecțiune. Unele persoane pot să fie afectate pe termen scurt de boala de reflux gastroesofagian, însă pentru altele aceasta poate reprezenta o problemă gravă, care le însoțește pe tot parcursul vieții.
Arsurile la stomac se manifestă sub forma unei dureri arzătoare în zona pieptului, durere care se deplasează în sus, până în gât. Foarte mulți pacienți descriu această senzație ca și cum mâncarea ar reveni în cavitatea bucală, dar cu un gust foarte acid și amar. Acest simptom poate să dureze chiar și două ore și apare cu precădere după ce ai luat masa. Dacă te întinzi în pat imediat după ce ai mâncat, s-ar putea să apară arsurile la stomac.
Pe lângă durere, este posibil să te confrunți și cu:
- greaţă
- respiratie urat mirositoare
- dificultăți de respirație
- dificultăți la înghițire
- vărsături
- uzura smalțului dinților
- senzație de nod în gât
În timpul nopții, pot să apară și:
- tuse persistentă
- laringită
- astm
- tulburări de somn
Cauzele care determină apariția bolii de reflux gastroesofagian
În termeni uzuali, boala de reflux gastroesofagian presupune o problemă ce determină conținutul din stomac să se întoarcă în esofag. Sfincterul esofagian interior se deschide pentru a permite trecerea alimentelor în stomac, dacă procesul de digestie se desfășoară normal. Următoarea etapă presupune ca acesta să se închidă, pentru a bloca scurgerea conținutului în esofag.
În schimb, dacă sfincterul esofagian interior este slăbit sau dacă se relaxează chiar dacă nu trebuie, apare această scurgere anormală, ce generează boala de reflux gastroesofagian.
Factori de risc
Studiile arată că femeile însărcinate sunt mai predispuse la boala de reflux gastroesofagian (din cauza măririi în volum a burticii), iar ultimele cercetări în domeniu confirmă faptul că sugarii pot dezvolta și ei afecțiunea. Hernia hiatală este un alt factor de risc ce poate favoriza apariția afecțiunii, din cauză că acest tip de hernie provoacă deplasarea părții superioare a stomacului în sus (hiatus diafragmatic – deschidere a diafragmei).
Alți factori de risc includ:
- obezitate sau supraponderabilitate
- gastropareză
- artrita reumatoidă
- sclerodermia
- lupusul
În plus, dieta și stilul de viață necorespunzător pot agrava refluxul acid, dacă acesta este deja prezent. Fumatul, consumul de alcool, cafea sau dulciuri pot conduce la scurgerea conținutului stomacului înapoi în esofag. S-a demonstrat și faptul că persoanele care mănâncă mult cantitativ sunt mai predispuse la boala refluxului gastroesofagian, la fel ca cele care mănâncă înainte de culcare. Unele medicamente, cum ar fi aspirina, favorizează apariția bolii.
Consultul de specialitate și investigații medicale
Pentru a evita ca boala să se agraveze, este important să discuți cu un medic specialist. În cazul în care refluxul esofagian este sever și de durată, iar simptomele nu sunt ameliorate în urma unui tratament, medicul poate recomanda o serie de analize pentru un diagnostic exact.
Procedurile frecvente care se recomandă în astfel de situații includ:
- endoscopie: medicul utilizează un tub de dimensiuni reduse, iluminat cu o cameră video minusculă la capăt (endoscop). Acesta se introduce în esofag pentru a depista inflamația sau iritația țesutului (esofagită). Dacă rezultatele sunt anormale, se poate preleva o probă de țesut (biopsie).
- seria GI superioară: examinarea cu raze X a esofagului, stomacului și a părții superioare a intestinului subțire (duoden). Oferă informații limitate despre posibilul reflux, dar poate ajuta la excluderea altor afecțiuni, cum ar fi ulcerul peptic.
- manometrie esofagiană și studiu de impedanță: un test care evaluează presiunea scăzută în esofag. De asemenea, poate prezenta probleme în modul în care mușchii esofagieni se contractă.
- testarea pH-ului: măsurarea nivelurilor de acid din interiorul esofagului prin acest test.
- ecografie: metodă de mare acuratețe pentru stabilirea unui diagnostic, recomandată mai ales pentru sugari și copii până la vârsta de 3 ani. Acest tip de investigație nu utilizează radiații și permite excluderea altor afecțiuni.
Profilaxie
Înainte ca boala refluxului gastroesofagian să se agraveze sau pentru a ameliora simptomele neplăcute, poți face câteva modificări importante în stilul de viață, cum ar fi:
- menține o greutate sănătoasă
- renunță la fumat
- dormi într-o poziție care previne arsurile gastrice, cu trunchiul mai ridicat decât picioarele
- nu te culca direct după ce ai mâncat
- mestecă bine mâncarea
- evită alimentele și băuturile care declanșează refluxul
- evită îmbrăcămintea prea strâmtă, care exercită presiune asupra abdomenului
În cadrul clinicii MediBlue vei descoperi soluții eficiente pentru problemele de sănătate și sfaturi care te pot ajuta să îți îmbunătățești semnificativ calitatea vieții și starea generală. Nu lăsa boala refluxului gastroesofagian să-ți conducă viața, ci recapătă controlul monitorizându-ți constant starea de sănătate și programarea unei vizite la un gastroenterolog.