Gușa tiroidiană este o afecțiune comună a glandei tiroide, manifestată prin mărirea acesteia, fie difuză, fie sub formă de noduli. Această modificare poate avea diverse cauze, de la deficiența de iod până la boli autoimune. Deși nu este întotdeauna o afecțiune gravă, gușa poate afecta calitatea vieții și necesită monitorizare și tratament.
Ce este gușa tiroidiană?
Gușa tiroidiană reprezintă mărirea glandei tiroide, organ situat la baza gâtului, responsabil de producerea hormonilor care reglează metabolismul, temperatura corpului și ritmul cardiac. În unele cazuri, creșterea dimensiunii tiroidei este uniformă (gușă difuză), în timp ce în altele pot apărea noduli care modifică aspectul și funcția acesteia (gușă nodulară).
Care sunt cauzele care determină apariția gușei tiroidiene?
Cauzele gușei tiroidiene sunt variate și pot include atât factori de mediu, cât și factori genetici sau autoimuni. Printre cele mai comune cauze se numără:
• Deficitul de iod: Una dintre cauzele principale ale gușei este lipsa iodului, un mineral esențial pentru funcționarea tiroidei. În lipsa iodului, tiroida depune eforturi suplimentare pentru a produce hormoni tiroidieni, mărindu-se în dimensiuni.
• Tiroidita Hashimoto: Aceasta este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, determinând inițial o ușoară creștere a acesteia. În timp, Hashimoto duce la hipotiroidism, adică la o producție insuficientă de hormoni tiroidieni.
• Boala Graves: Boala Graves este o altă afecțiune autoimună, dar de această dată este asociată cu hipertiroidismul, o producție excesivă de hormoni tiroidieni care poate stimula creșterea glandei.
• Noduli tiroidieni: Nodulii tiroidieni sunt formațiuni care apar în structura tiroidei și care pot contribui la mărirea acesteia, mai ales dacă sunt mai mari sau prezenți în număr mare.
• Cancerul tiroidian: Deși rar, uneori gușa poate fi cauzată de prezența unei tumori maligne la nivelul glandei.
Simptome asociate cu gușa tiroidiană
Gușa tiroidiană poate fi asimptomatică, mai ales dacă este de mici dimensiuni. Cu toate acestea, atunci când mărimea tiroidei crește semnificativ, pot apărea o serie de simptome:
• Umflătură vizibilă la baza gâtului: Este unul dintre primele semne ale gușei și poate deveni mai evident atunci când persoana înghite sau întoarce capul.
• Dificultate la înghițit sau la respirație: O tiroidă mărită poate pune presiune pe trahee și esofag, cauzând senzații de disconfort sau chiar dificultate la înghițire și respirație.
• Oboseală și slăbiciune musculară: Dacă gușa este asociată cu hipotiroidism, oboseala și slăbiciunea musculară pot deveni simptome comune.
• Modificări ale ritmului cardiac: În cazul în care gușa este cauzată de hipertiroidism, pacienții pot prezenta palpitații sau un ritm cardiac accelerat.
• Sensibilitate la temperatură: Hipotiroidismul poate cauza sensibilitate la frig, în timp ce hipertiroidismul poate duce la intoleranță la căldură.
Factori de risc pentru apariția gușei tiroidiene
Riscul de a dezvolta gușa tiroidiană crește în funcție de anumiți factori:
• Deficitul de iod: Persoanele care locuiesc în zone cu o concentrație scăzută de iod în sol și în apă sunt mai predispuse să dezvolte gușă.
• Sexul feminin: Femeile au un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni tiroidiene, inclusiv gușa, mai ales în perioadele de fluctuație hormonală, cum ar fi sarcina sau menopauza.
• Istoricul familial: Dacă în familie există membri cu afecțiuni tiroidiene, riscul de gușă este mai mare.
• Vârsta: Riscul de a dezvolta gușă crește odată cu vârsta, în special după vârsta de 40 de ani.
• Expunerea la radiații: Persoanele care au fost expuse la radiații la nivelul gâtului au un risc crescut de a dezvolta gușa și alte afecțiuni tiroidiene.
Diagnostic și opțiuni de tratament pentru gușa tiroidiană
Pentru diagnosticarea gușei tiroidiene, medicul poate utiliza mai multe metode de investigare:
• Palparea gâtului: Examinarea fizică poate oferi informații despre dimensiunea și textura glandei tiroide.
• Testele de sânge: Nivelul hormonilor tiroidieni și al TSH-ului (hormonul de stimulare tiroidiană) poate indica prezența unor dezechilibre tiroidiene.
• Ecografia tiroidiană: Ecografia permite medicului să vizualizeze structura tiroidei, detectând noduli sau modificări în mărime.
• Scintigrafia tiroidiană: Acest test folosește un mic dozaj de iod radioactiv pentru a vizualiza funcționarea tiroidei, indicând dacă aceasta produce prea mult sau prea puțin hormon.
Tratamentul gușei tiroidiene depinde de cauză, de dimensiunea acesteia și de prezența eventualelor simptome:
1. Observația și monitorizarea: Dacă gușa este mică și nu produce simptome, medicul poate recomanda doar monitorizarea periodică a acesteia.
2. Tratament medicamentos: În cazul hipotiroidismului sau hipertiroidismului, medicamentele care reglează nivelul hormonilor tiroidieni pot ajuta la reducerea dimensiunii gușei.
3. Suplimente de iod: Dacă deficitul de iod este cauza principală, medicul poate recomanda suplimente sau o dietă bogată în iod. Este important să fie urmate indicațiile medicale, deoarece excesul de iod poate agrava afecțiunea.
4. Intervenție chirurgicală: Dacă gușa este foarte mare și comprimă căile respiratorii sau esofagul, sau dacă este asociată cu noduli suspecți, medicul poate recomanda îndepărtarea unei porțiuni sau a întregii glande.
5. Terapia cu iod radioactiv: Această terapie poate fi utilizată pentru a micșora tiroida în cazurile de hipertiroidism.
Gușa tiroidiană poate fi gestionată eficient, dar este esențial să fie evaluată și monitorizată de un specialist în endocrinologie. La clinica MediBlue, medicii endocrinologi sunt pregătiți să ofere consultații și soluții personalizate pentru sănătatea tiroidei. Programează-te acum pentru o consultație și află care sunt opțiunile potrivite pentru tine.