Rinita alergica este o inflamatie a mucoasei nazale ce se manifesta prin stranut, congestie nazala, secretii nazale apoase si prurit nazal (mancarimi). Se poate asocia si cu conjunctivita alergica, tuse seaca, disfunctie a trompei lui Eustachio si sinuzita cronica.
Afecteaza 1 din 6 persoane si se asociaza cu:
- o scadere a calitatii vietii,
- scadere a productivitatii si
- costuri medicale crescute.
Rinita alergica are un varf al manifestarilor din a doua spre a patra decada de viata, ulterior simptomele diminuandu-se. Poate fi sezoniera (primavara sau vara cand polenul este intens) sau perena (persistenta tot anul, declansata de mucegai sau acarieni).
Principalii factori de risc cunoscuti sunt istoricul familial de alergii, sex masculin, o valoare a IgE-ului seric mai mare de 100 UI/ml inainte de varsta de 6 ani si un status socio-economic crescut.
Studiile pe copiii mici au aratat un risc mai mare la cei expusi la fumul de tigara in primul an de viata. Exista ipoteze recente care sugereaza ca expunerea timpurie la animale poate induce toleranta imunologica. In ultima perioada este un interes crescut in ‘’efectul de ferma’’ si o metaanaliza de 8 studii arata un risc scazut cu aprox 40% de rinita alergia la cei care au trait la o ferma in primul an de viata.
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei si a examenului clinic. De asemenea pot fi efectuate testare serologica IgE specifica (precum testul ALEX) sau testare cutanata (prick test). Conform ghidurilor Academiei Americane de ORL testarea alergologica ar trebui rezervata pacientilor care nu raspund la tratamentul empiric sau care necesita identificarea unui alergen specific pentru terapie tintita. La pacientii cu alergie sezoniera, testarea ar trebui efectuata in perioada de varf a simptomelor.
Contraindicatiilor testarii cutanate include: pacienti cu astm sever sau necontrolabil, afectiuni cardio-vasculare instabile, sarcina sau terapie beta-blocanta. Medicamentele precum Famotidina, Ranitidina, antidepresivele triciclice sau Omalizumab pot interfera cu raspunsul la testarea cutanata.
Tratametul presupune in primul rand evitarea alergenilor, mai ales la cei cu simptome sezoniere, desi nu este mereu posibil.
In caz de alergie la parul de animale utile pot fi:
- protectiile de pat antialergice,
- spalarea lenjeriei la temperatura inalta,
- utilizarea aspiratoarelor cu filtre HEPA.
Optiunile farmacologice includ antihistaminicele (de generatia 1 si de generatie 2), corticosteroizii intranazali, antagonisti ai receptorilor de leucotriene si imunoterapia.
Pacientii deseori subestimeaza severitatea afectiunii si evita initierea tratamentului. E important un control adecvat al rinitei alergice, mai ales din cauza legaturii stranse cu astmul bronsic. Este necesar stabilirea unui diagnostic corect, initierea terapiei adecvate si informarea corecta a pacientului despre cum se administreaza tratamentul (mai ales spray-urile nazale) pentru un control mai bun al simptomelor si o crestere a calitatii vietii.
