Monitorizarea saturației de oxigen este un element esențial în îngrijirea pacienților, deoarece oxigenul alimentează creierul. Hipoxemia (nivelul scăzut de oxigen) poate duce la o serie de efecte adverse grave asupra sistemelor individuale de organe, inclusiv a creierului sau a inimii, dar și asupra rinichilor.
Ce este saturația de oxigen?
Saturația de oxigen este o modalitate de determinare a stării de sănătate a unui pacient. Prin măsurarea acesteia specialistul află procentul de hemoglobină totală care transportă oxigen în organism. Datorită naturii critice a consumului de oxigen din țesut în organism, este esențial să se poată monitoriza saturația curentă de oxigen.
Procedura se efectuează cu ajutorul dispozitivului neinvaziv denumit pulsoximetru. Acesta se plasează pe degetul pacientului și măsoară lungimile de undă ale luminii pentru a determina raportul dintre nivelurile actuale de hemoglobină oxigenată și hemoglobină dezoxigenată.
Valori normale
Persoanele cu plămâni sănătoși ar trebui să aibă un nivel de oxigen în sânge de 80-100 mm Hg sau valori cuprinse între 95-100%, atunci când determinarea nivelului se efectuează cu un pulsoximetru. În cazul pacienților care prezintă boli pulmonare, un medic ar trebui să stabilească nivelurile optime.
Majoritatea copiilor și adulților nu au nevoie să își monitorizeze nivelul de oxigen din sânge, această procedură fiind importantă atunci când există simptome ale unei probleme medicale – cum ar fi dureri în piept sau dificultăți de respirație. În schimb, pacienții care suferă de boli precum astm, afecțiuni cardiace sau boala pulmonară obstructivă cronică trebuie să își monitorizeze saturația de oxigen pentru a se modifica tratamentul când acesta nu funcționează.
Cauze ale saturației scăzute de oxigen
Nivelul scăzut de oxigen în sânge se numește hipoxemie. Hipoxemia poate reprezenta un motiv de îngrijorare și cu cât nivelul de oxigen este mai scăzut, cu atât hipoxemia este mai gravă. Această problemă poate să genereze complicații la nivelul țesutului și organelor corpului. În mod normal, valorile mai mici de 80 mm Hg sunt considerate scăzute.
Hipoxemia poate fi cauzată de:
- altitudine mare
- astm
- boli cardiace
- exerciții fizice intense
- anemie
- sindrom de detresă respiratorie acută
- malformații cardiace congenitale la copii
- boală pulmonară obstructivă cronică
- emfizem
- boală pulmonară interstițială
- unele medicamente (narcotice, anestezice)
- pneumonie
- pneumotorax
- edem pulmonar
- embolie pulmonară
- fibroză pulmonară
- apnee
Există două tipuri de hipoxemie, acută și cronică. Cele mai frecvente simptome ale hipoxemiei acute sunt:
- dificultăți de respirație
- respirație rapidă
- respiraţie şuierătoare
- tuse
- confuzie
- ritm cardiac rapid
- modificări ale culorii pielii
- dureri de cap
- amețeală
În schimb, manifestările hipoxemiei cronice pot să fie mai dificil de detectat deoarece organismul poate fi uneori capabil să compenseze nivelul scăzut de oxigen din sânge. Totuși, s-au identificat următoarele simptome comune pentru hipoxemia cronică:
- hipertensiune pulmonară (tensiune arterială ridicată în vasele de sânge din și în jurul plămânilor)
- cor pulmonale (boală cardiacă care implică mărirea și insuficiența ventriculului drept al inimii)
- Insuficiență cardiacă pe partea dreaptă
- policitemie (proporție crescută de globule roșii din sânge)
Pentru ca celulele și țesuturile să fie alimentate în mod corespunzător cu oxigen, trebuie să fie suficient oxigen în aerul respirat, plămânii să funcționeze normal și fluxul sanguin să poată să transporte sângele în plămâni, să preia oxigenul și să-l ducă în tot corpul.
De cealaltă parte, dacă respirația nu este asistată, este dificil ca nivelul de oxigen din sânge să ajungă să fie prea ridicat. În cele mai multe cazuri, niveluri ridicate de oxigen apar la persoanele care folosesc oxigen suplimentar.
Prevenirea scăderii saturației de oxigen
Există câteva metode care ajută la prevenirea scăderii saturației de oxigen și la creșterea acesteia atunci când este cazul, cum ar fi:
- schimbarea poziției corpului de la orizontal la vertical pentru a nu pune presiune asupra plămânilor
- inhalarea de aer proaspăt atunci când temperaturile de afară nu sunt extreme
- dificultățile de respirație care apar în cazul unei gripe sau a unei răceli pot fi ameliorate prin tuse. Atunci când tușești se elimină secrețiile și căile respiratorii se eliberează.
- hidratare – îmbunătățește funcțiile plămânilor care devin mai eficienți în a dispera oxigenul în sânge
- respirație corectă – respiră lent și adânc pentru a crește cantitatea de aer care intră în plămâni
- activitatea fizică accelerează ritmul respirator, permițând absorbția unei cantități mai mari de oxigen
- renunțarea la fumat poate aduce beneficii rapide asupra sănătății plămânilor
- plantele din casă iau dioxid de carbon și eliberează oxigen, îmbunătățind semnificativ calitatea aerului respirat în interior
- consumul de alimente bogate în fier ajută celulele roșii din sânge să funcționeze mai eficient și să transporte o cantitate mai mare de oxigen prin sânge
Atunci când te confrunți cu probleme de respirație sau cu niveluri scăzute de oxigen în sânge, activitățile zilnice vor deveni mai dificile și pot să apară inclusiv complicații. Este important să ai grijă de sănătatea ta și să te prezinți la controale de rutină. De asemenea, de fiecare dată când observi apariția unor simptome, trebuie să soliciți sfatul specialistului. În cadrul Clinicii MediBlue beneficiezi de asistență medicală pneumologică din partea unor medici pneumologi cu experiență vastă, care îți pot oferi soluții personalizate la problemele depistate.